Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTULT (30 de puncte) Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: A. „In Ţara Românească caimacamul Alexandru Ghica a acceptat, deși nu cu plăcere, înființarea de cluburi politice, ca în timpul revoluției din 1848 [...] Dorinta de a participa la consultarea electorală era unanimă, deoarece pe această cale putea fi demonstrată puterilor garante adeziunea la cauza Unirii și a constituirii statului modern. (..) In aceeaşi măsură cu interesul general care se manifesta faţă de alegerile ce urmau să aibă loc, caimacamul Ghica işi dezvăluia anumite reticente față de radicalizarea atmosferei preelectorale. Era temător ca iniţiativa să nu fie preluată de revoluţionarii de la 1848 şi din această cauză a căutat să întârzie cât mai mult reîntoarcerea fruntaşilor exilaţi [...]. Dar, în acelaşi timp, Ghica a refuzat să devină un instrument antiunionist al Imperiului Otoman. El era un sincer partizan al unirii cu Moldova, sperând însă că, în condiţiile în care proiectul aducerii unui print străin nu avea sorţi de reuşită, el avea să fie beneficiarul situației, devenind domn al ambelor ţări. [...] În vara anului 1857, ultimii fruntași paşoptişti s-au reîntors în ţară [...]. Aceşti fruntaşi radicali au preluat [...] conducerea mişcării unioniste din Tara Românească [...]." (Istoria românilor) B. „În 1858, cele șapte mari puteri s-au întrunit iarăși la Paris, într-o conferinţă, pentru a lua în discuție dorința de unire a românilor, exprimată prin adunările ad-hoc, dar nu a pus-o în practică [...). Totuși, puterile au adoptat o convenţie, în care se exprimau următoarele decizii: formarea din cele două ţări a unei uniuni numite «Principatele Unite ale Moldovei și Țării Româneşti», cu autonomie garantată în mod colectiv de cele şapte mari puteri, suzeranitatea turcă rămânând doar formală, Principatele urmau să aibă fiecare câte un domn [...), câte o adunare legislativă, câte un guvern și câte o capitală; două instituţii centrale, una cu rolul de a alcătui proiecte de legi comune și alta ca for judecătoresc suprem al ambelor ţări, luau ființă la Focșani [...]. Acest act nici nu înfăptuia unirea, dar nici nu o împiedica în mod expres. Noii domni urmau să fie aleși de către adunări elective, întrunite la lași și la București, în ianuarie 1859. [...] Primii au ales moldovenii la lași, la 5 ianuarie 1859, anume pe colonelul Alexandru loan Cuza, fruntas de la 1848 [...]. Partida națională a stabilit că, pentru înfăptuirea unirii, la București trebuia desemnat neapărat alesul Moldovei. La 24 ianuarie, [...] adunarea l-a ales domn al Țării Românești, în unanimitate, tot pe Alexandru Ioan Cuza." (I. A. Pop, Istoria românilor) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiți domnul ales în anul 1859, precizat în sursa B. 2 puncte 2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la „fruntașii paşoptiști". 2 puncte 3. Menționați cele două Principate Române la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că suzeranitatea otomană este formală. 3 puncte 5. Scrieți o relaţie cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentați două acțiuni desfăşurate în anul 1864, în statul român modern. 6 puncte 7. Menţionaţi o asemănare între proiectele politice referitoare la statul român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 4 puncte Probă scrisă la istorie Testul 5​