Gaseste 3 hiat uri in textul de mai jos


Ca să-și aline dorul de-o astfel de copilă,artistul se închise la el în atelier și,luând în mână dalta,se-apucă

să cioplească,din fildeș,o fecioară,așa cum si-o visase.

-Ce tot faci,Pigmalion,mereu închis în casă?...

-Îmi tălmăcesc în fildeș un vis încântător,le răspundea artistul.

Și nu deschidea ușa.Lucra fără-ncetare,făcând din noapte zi.

Sfârșind apoi cu munca,el însuși,Pigmalion,a privit cu uimire la statuia cioplită din fildeșul lucios.Căci

statuia aceea înfățișa chiar fata pe care și-o dorise.Însă mult mai frumoasă decât în visul său.Pe fruntea

ei senină citeai neprihănirea.Gura-i părea o floare,zâmbind în zori de zi sub raza purpurie,și corpul de

zăpadă,ovalul lin al feței și blânda mlădiere cu care se pleca fecioara către dânsul erau desăvârșite,cum

nu se mai văzuse.

Pigmalion alergă și-i cumpără veșminte.Îi luă și giuvaere.Aduse din grădină flori roșii,îmbălsămate și-i

așternu covoare și perne peste tot.

Ba-i dete și un nume copilei ce-o crease cu mâna lui,spunându-i frumoasa Galateea.Și nu mai era

singur.Era cu Galateea.El îi spunea acum tot ce gândea,și fata îi surâdea sfios,cu gura tăiată fin în

fildeș,de parcă-l pricepea.Iar când lucra,artistul o întreba mereu:

-Tu ce spui,Galateea?Mai poate să cioplească dalta mea o minune așa precum ești tu?

Lui îi părea că fata-i răspunde:

-Da,iubite...

Și,ascultând răspunsul,artistul se-ncorda.Măna lui mult dibace cioplea lucruri de artă ce nu aveau

pereche...Dragoste-i da putere și aripi ca să zboare pe culmea creațiunii.Toți admirau acum ce dăltuia în

piatră,în fildeș sau în lemn neîntrecutul sculptor.