Salut!
Pentru că, în limba română, pluralul substantivelor feminine terminate la singular în "-ie", precedate de vocală fac pluralul într-un singur "-i": baie - băi, claie - clăi, lămâie - lămâi etc.
_________
În limba română, femininele îşi formează pluralul cu două desinențe principale, -e şi -i mai rar cu -uri şi cu desinenţele secundare -ale, -ele -le:
Câteva exemple:
Sunt și excepții de la aceste reguli, dar aceasta este altă discuție:)
Răspuns:
Explicația este semivocala „-i-”. Vezi detaliile mai jos.
Există o regulă conform căreia substantivele feminine terminate cu vocala „-e” fac pluralul cu vocala „-i”:
stație - stații, invenție - invenții
alee - alei, idee, - idei
alegere - alegeri, cunoaștere - cunoașteri
Probabil la această regulă te referi. Este una din multele reguli ale limbii române cu privire la formarea pluralului.
Observă că la cuvintele de mai sus, înaintea lui „-e” final se află o altă vocală, „i” sau „e”, sau o consoană. Iarăși foarte important este faptul că prin trecerea la plural se pierde o silabă. Ultimele două silabe ale formei de singular devin o singură silabă la plural. Vocala penultimei silabe rămâne vocală, iar vocala din ultima silabă (acel „-e” final) retrogradează la statutul de semivocală, unindu-se astfel într-o singură silabă.
sta-ți-e - sta-ții, in-ven-ți-e - in-ven-ții
a-le-e - a-lei, i-de-e, - i-dei
a-le-ge-re - a-le-geri, cu-noaș-te-re - cu-noaș-teri
Deosebirea față de cuvântul „lămâie” este prezența unei semivocale „-i” înainte de „-e” final. Această semivocală se pierde când vocala finală „-e” se transformă în vocala finală „-i”, păstrându-se reducerea cu o silabă. Iarăși, vocala penultimei silabe rămâne vocală, iar vocala din ultima silabă (acel „-e” final) retrogradează la statutul de semivocală, formându-se astfel într-o singură silabă. Semivocala din forma de singular dispare, pentru că nu putem avea două semivocale alăturate în aceeași silabă.
lă-mă-ie - lă-mâi, fe-me-ie - fe-mei
