Răspuns:
poezia se numește
Catehuri și distihuri de Tudor Arghezi:
Oricare i timpul și felul de doctrină,
se-mparte lumea-n două , în multă și puțină.
Trimbiți,clopote,laute,tobe,flaute,tipsii-
Noaptea s-a tîrît prin ceață,printre hăuri și vecii.
Și azi aceleași ceasuri mereu , fără sfîrșit,
ca niște amfori negre,pe umeri,de granit.
Din viața voastră goală făceați intijetatee,
că fiecare ține să aibă el dreptate,
drepatea mea-i supusă dreptății tale ș-intre
dreptățile-ntristate domnesc doar cele mîndre.
E oltean, însă din fire,
nu-i la minte prea subțire,
și desigur a mințit
ca să crezi că nu-i corcit.
Pe cît crești și ești mai mare
te obrăznicești mai tare.
După cazne de un an
poți să scri și un roman.
Nu auzi nimic, măcar
la urechi de la măgar.
De vorbește
te stropește,
dacă tace
nici atât nu poate face
Tudor Arghezi
