Răspuns:
Reforma agrară basarabeană a constituit manifestarea voinţei marii
majorităţi a populaţiei de a obţine, în locul unei proprietăţi întinse, exploatate de
marele proprietar cu ajutorul muncii ţărăneşti, prestate sub regimul, adeseori oneros,
al învoielilor agricole, o proprietate şi o exploataţie ţărănească de dimensiuni reduse,
dar de natură a oferi unei familii ţărăneşti lucrătoare posibilitatea de a trăi, din
cultivarea lotului, într-o relativă independenţă economică 9
. Concomitent cu
sentimentul libertăţii economice şi al încrederii în forţele proprii obţinut de către
săteanul intrat în posesia proprietăţii ţărăneşti parcelare, reforma agrară realizată în
anii imediat următori primei conflagraţii mondiale s-a aflat în deplin consens cu noile
tendinţe manifestate în doctrina economică a vremii. Din „drept absolut şi exclusiv”,
proprietatea asupra pământului se transformase într-o „funcţie socială” pusă la
dispoziţia celor mulţi, pentru ca prin munca acestora, ea să devină productivă în
folosul tuturor „în faza istorică prin care trece omenirea azi, în urma războiului mondial şi
a revoluţiunei ruse, proprietatea mare nu mai poate vieţui, căci războiul mondial şi
revoluţiunea rusă au născut în ţărani dorinţa şi voinţa neînvinsă de a nu mai fi robii
pământului străin, ci de a fi ei înşişi stăpânii pământului pe care îl muncesc cu braţele
lor şi cu a copiilor lor”
Explicație:poate te ajuta
