Mă regăsesc în poezia Floare Albastră de Mihai Eminescu deoarece și eu, la rândul meu, mai creez în imaginația mea, scenarii cu iubirea ideală. Mihai Eminescu a creat un cadru feeric, în care iubita lui, care are frumusețea de la sat, il cheamă, il avertizează SĂ NU CAUTE IN DEPĂRTARE FERICIREA, ea fiind aici, lângă el. Îndrăgostitul întruchipează omul DE GENIU care o tratează pe mititica cu superioritate, dar și afectivitate. Ea totuși dispare repede, căci era doar în mintea lui... Asta putem desprinde din utilizarea conditionalului optativ "de mi da o sărutare" (formulat popular).
