Răspuns:
Odata, de mult aveam 11 ani si parintii mei s-au decis sa ne mutam. Eu nu am fost de acord cu mutarea noastra, pentru ca imi pierdeam toti prietenii, si chiar si pe cel mai bun prieten al meu. Andrei.
Dupa ce ne facusem bagajul, am plecat la Andrei sa ii iau la revedere.
-Andrei, noi vom pleca, spusem eu cu lacrimi in ochii.
-imi va fi dor de tine, spuse Andrei.
- Si mie, dar nu te voi uita niciodată..
-Nici eu...
Plecasem si deja ii simteam dorul lui Andrei..
Ajunsem in locul unde ne mutasem erau copii care se uitau foarte urat la mine, si nu ma imprietenisem cu nici unul.
Dupa 20 de ani ma intoarsem inapoi in orasul in care m-am nascut la bunicii mei, si sa merg si la un doctor, pentru ca ma durea maseaua.
Imi salutasem bunicii si plecasem la dentist, si cine credeti ca era dentistul? Era chiar Andrei.
-Andrei, tu esti?
- Da, Marius eu sunt.
-Ce ma bucur ca te-am revazut!!!
- Si eu!!!
Si asa am reușit sa-l revad pe cel mai bun prieten al meu
Explicație:
Sper ca te-am ajutat!
