👤

scoatetimi și mia ideile princilate din textul dat va rogg!!=A stat şi s-a gândit Fănuţă, cu faţa boţită* de gând, frământând crida, mereu stârnit, a

mai lăsat o aţă din streşina casei, drept deasupra babei, de care a atârnat — de la el — un

păianjen.

- Ştefan Damaschin, şterge tot cu buretele şi lasă numai găina... şi oul ei, a adăugat

Doamna zâmbind.

Şi iar s-a făcut noapte pe tablă, rămânând din poveste numai găina cu oul.

- Damaschin, l-a întrebat Doamna; cu ce seamănă oul găinei?

- Cu o buche*, a spus el, şi Doamna a râs.

- Cu care buche? adică literă, a spus Doamna către ceilalţi.

- Cu o.

- De unde o ştii tu?

- Din abecedar.

- Bine, Ştefan Damaschin. Acuma şterge şi găina.

A şters-o. Deci, din toată povestea n-a rămas decât un ou.

- Acuma, a poruncit Doamna, fiecare să treacă la locul lui.

Doamna s-a dus la tablă, a luat crida şi a tras un beţişor încârligat jos, lângă oul

babei, lipindu-l de ou.

- Iaca asta e litera a, cea dintăi literă a alfabetului. Cu asta, copii, începe povestea

literelor, căci alfabetul nu este decât o poveste. În care vezi cum au venit pe lume literele.

(...)

Clopoţelul venea într-un picior cu literele recreaţiei.

- Asta a fost, copii, cea dintăi oră de învăţătură. Şi acuma, înainte de a vă duce la

joacă, am să vă mai învăţ ceva. Cine a făcut povestea de pe tablă?

- Damaschin, au răspuns ei în cor.

- Vra să zică oul e al lui?

- Daaa.

- Cum i-l dăm noi?

N-a ştiut nimeni să răspundă. Doamna a şters cu buretele băţul încârligat, alăturat

oului de pe tablă, şi l-a făcut, fără cârlig şi mai încolo, în stânga oului.10. Nota premianţilor, a răspuns Postelnicu.

- Da. Unul, două, trei, patru, cinci, şase, şapte, opt, nouă, zece degete laolaltă au

semnul acesta:10.

- Câte mâni aveţi voi?

- Zece, a spus repede, unul clipicios.

- Aveţi două mâini, că dacă aţi avea zece n-aţi mai fi oameni. (...) C-un deget ce poţi

face? Mai nimica. Poţi culege un inel, o aţă de păianjen, poţi ciocăni la uşă, poţi lua o

ulcică de toartă. Cu două degete poţi face mai mult. Cu o mână poţi ridica o cofă*. Dar cu

două mâini?

- Mă iau la trântă, a spus unul.

- Mă spăl, a spus altul.

- Trag cu praştia.

- Mă sui în copac.

- Sigur, i-a oprit Doamna. În două mâini cu zece degete e toată puterea şi iscusinţa

omului. Copiii care sunt cuminţi, care au minte şi care mai sunt şi silitori la învăţătură,

merită nota zece. Atâta le poate da profesorul; mai mult, numai Dumnezeu care poate orice.

Acuma eu am să iau nota zece de pe tablă şi am s-o scriu în catalog în dreptul lui?...

- Ştefan Damaschin, a izbucnit corul cu veselie, şi dreptate​


Răspuns :

Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, vă rugăm să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la lista de favorite!


Ze Learners: Alte intrebari