Unitatea 4 Recapitulare 1. Citeşte, în gând, textul de mai jos. - Scoala de la oraş de Romulus Dinu - M Când dăduse Dumnezeu să ne mutăm la oraş, intram în clasa a II-a. Şcoala începuse de mult. M-a luat tata de mână. Eram lustruit şi gătit de parcă mă duceam la serbare. Ne-am răsucit pe nişte străzi întortocheate până am ajuns la şcoală. Am intrat prin față, pe unde nu intră niciodată copiii. Tata aranjase dinainte înscrierea mea. M-am pomenit deodată înşfăcat de director, care m-a împins să intru într-o sală. Erau, cred, la citire. Învăţătoarea m-a întrebat cum mă cheamă. După ce m-a cercetat, m-a luat de mână şi m-a dus în banca a treia. Am încercat să intru în vorbă cu colegul meu de bancă. 1 Pe mine mă cheamă Dinu. Pe tine cum te cheamă? Iedu, a fonfăit el. Te întreb cum te cheamă, nu cum îți zice pe poreclă. - ledu. Aşa mă cheamă. Tăcere! a spus învățătoarea, încât am înghețat până la recreație. Hai afară! Cum afară? Nu vezi că plouă? Ce dacă plouă? Stăm sub streşini. Jucăm uliii şi porumbeii şi dacă fugim nu ne udă. Toți făceau aşa. Am făcut și eu. Când a venit învățătoarea, am început ora de aritmetică. Lecția era să numeri de la o sută îndărăt, din trei în trei. L-a pus întâi pe Evdochie. A ajuns într-o clipă la 70. L-a oprit şi l-a lăudat. Pe urmă, l-a pus pe ledu. A început binişor. Apoi, au venit poticnelile. Nu suflați! a țipat deodată învățătoarea, încât mi-am pierdut şirul la numărat în gând. Cum adică să nu suflu? Am încercat să-mi țin răsuflarea. Între timp, ledu număra ca racul. Învățătoarea ne-a spus iar: Nu suflați! Am pus repede îngrozit mâinile la gură şi m-am ținut iar. Dar mi-a venit să răsuflu. Mi-am dezlipit degetele puțin și am tras un firicel de aer. Iedu se împiedica mereu. Nu mai puteam. Mi-a venit o idee grozavă. Mă fac că-mi leg şireturile. M-am băgat sub bancă şi am respirat. Dinule, nu sufla! Nu scăpasem. M-a prins. M-am ridicat şi am încremenit. Am simțit că ameţesc. Învă- țătoarea m-a întrebat de ce m-am învinețit. Atunci, am dat drumul pe gură la un fel de uragan și am rupt-o la fugă. Nu m-am oprit decât în brațele mamei. I-am spus că nu mă mai duc la şcoală la oraş, că acolo nu are voie nimeni să răsufle la aritmetică. Câte fragmente are și care sunt acelea .
