,,Iluminismul este ieşirea omului din starea de minorat de care el însuşi s-a făcut vinovat. Minoratul înseamnă neputinţa de a se servi de propriul său intelect fără a fi condus de altcineva. Acest minorat provine din vina noastră, dacă motivul său nu este o deficienţă a intelectului, ci lipsa de hotărâre şi curaj în a face uz de el fără conducerea altuia. Sapere aude! Să ai curaj în folosirea propriului tău intelect! este deci deviza Iluminismului.... Căci Iluminismul nu necesită altceva decât libertatea, şi anume cea mai puțin dăunătoare din tot ce poate fi numit libertate: folosirea în mod public, în toate privinţele, rațiunii. Acum însă aud din toate părțile „Nu discutați!". Ofițerul spune: «Nu discutați, ci exersați!», consilierul de finanţe: «Nu discutați, ci plătiți!», clericul: < spune: «Discutaţi cât puteți și despre orice, dar fiți ascultători!». În aceste cazuri este vorba de o îngrădire a libertății. Dar ce fel de îngrădire poate împiedica Iluminismul? Şi care, dimpotrivă, il poate face să înainteze? Eu răspund: folosirea publică a rațiunii trebuie să fie întotdeauna liberă; numai astfel se poate realiza luminarea oamenilor; folosirea privată a rațiunii poate fi însă îngrădită, fără să împiedice astfel prea mult progresul Iluminismului."

Urgent !!! Ex 1: Formulează răspunsuri la întrebările alăturate , referitoare la situația de comunicare din textul citat !