Surse istorice
Fişe de lucru
Secolul XX între democraţie şi totalitarism
I. Regimul democratic în România interbelică
A. Ionel Brătianu, care a devenit prim-ministru în ianuarie 1922 controla Partidul Liberal, şi prin intermediul
acestuia, întreaga ţară, şi exercita o influenţă enormă asupra regelui. Dar partidul său, din cauza căilor autoritare de
guvernare şi datorită disponibilităţilor sale pentru industrie şi comerţul exterior, era lipsit de un larg sprijin popular.
Alegerile parlamentare din martie 1922 oferă un exemplu tipic al comportamentului său. Liberalii au purtat o victorie
decisivă - 222 de locuri (din 369) faţă de 40 de locuri ale Partidului Țărănesc, 26 ale Partidului Naţional şi numai 13
ale Partidului Poporului. Discrepanţa izbitoare între numărul total al voturilor obţinute la aceste alegeri şi cel al
voturilor obţinute cu doi ani înainte, când Partidul Poporului dobândise 206 locuri, iar liberalii numai 16, sugerează că
liberalii conduseseră alegerile cu toată eficienţa tradiţională a unui partid la putere.
(Keith Hitchins, România. 1866-1947)
B. Alegerile din decembrie 1928 au fost cele mai democratice; pentru prima dată hotărârea monarhiei şi
alegerea electoratului au coincis. Pentru a fi sigur de victorie, Maniu a luat obişnuitele măsuri preelectorale. A numit
noi prefecți în județe din rândurile organizaţiilor locale ale partidului şi a înlocuit multe consilii comunale cu
organizaţii interimare, alcătuite din susținători ai național-țărăniştilor. Dar, în acelaşi timp, la 19 noiembrie, el a
desfiinţat cenzura tuturor publicaţiilor şi a limitat amestecul personalului administrativ şi al poliției în operaţiunile de
votare. Naţional-țărăniştii au fost aduşi la putere de un electorat entuziast, convins că începea o eră nouă în istoria ţării
lor. Nici un partid nu se bucurase de asemenea popularitate de la crearea regatului. Național ţărăniştii au obţinut 77,7
la sută din voturi şi 348 de locuri (din 387); liberalii s-au clasat pe locul al doilea cu 6,55 la sută din voturi şi 13 locuri.
(Keith Hitchins, România. 1866-1947)
C. În perioada interbelică alternanţa la putere a fost o realitate: 1918-1919 - Partidul Naţional-Liberal, 1920-
1921 - Partidul Poporului, 1921-1922 - Partidul Conservator-Democrat, 1922-1926 - Partidul Naţional-Liberal, 1926-
1927 - Partidul Poporului, 1927-1928 - Partidul Național-Liberal, 1928-1931 - Partidul Naţional-Țărănesc, 1931-1932
- o coaliţie (Uniunea Naţională), 1932-1933 - Partidul Naţional-Țărănesc, 1933-1937 - Partidul Naţional-Liberal. Nu a
existat nici o situaţie în care un partid să rămână la putere peste limita de 4 ani a parlamentului pe care se sprijinea.
Prin alternanţa la putere s-au experimentat diferite formule de abordare a problemelor cu care se confrunta România.
De exemplu, guvernele naţional-liberale din primul deceniu interbelic au promovat centralizarea administrativă, iar
cele naţional-țărăniste din 1928-1931 au urmărit o descentralizare prin crearea a şapte ,,directorate ministeriale"
Liberalii au acţionat în spiritul doctrinei economice ,,prin noi înşine", iar naţional-țărăniştii a ,,porţilor deschise".
Cetăţenii s-au putut astfel convinge care erau rezultatele practice ale unor asemenea politici.
(Ioan Scurtu, despre democrația românească în perioada interbelică)
Pornind de la aceste surse răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi o doctrină economică menţionată în sursa C.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa C.
3. Numiţi un partid menţionat atât în sursa A cât şi în sursa C.
4. Precizaţi câte un lider politic menţionat în sursa A, respectiv în sursa B.
5. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia alegerile parlamentare au fost
câştigate exclusiv de liberali.
6. Scrieţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect selectate din sursa A.
7. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la alegerile parlamentare din 1928, folosind două informaţii
selectate din sursă.
8. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la regimul democratic din perioada interbelică, folosind
două informații selectate din sursă.
9. Formulaţi, pe baza sursei A un punct de vedere referitor la caracterul alegerilor parlamentare din 1922, folosind
două informații selectate din sursă.
10. Menţionaţi din sursa C două informaţii referitoare la organizarea administrativă în perioada interbelică.