Ne-am dus apoi la scala de filologie, unde trei profesori se consultau cu privire la perfectionarea limbii vorbite in
tara lor.
Primul proiect propunea sà se scurteze vorbirea, redu. când polisilabele la una singura' si renuntând la verbe si la participii, câci, de fapt, toate lucrurile care se pot imagina
nu sunt decât substantive.
Celälalt proiect propunea, pur si simplu, desfiintarea
tuturor cuvintelor, ceea ce, dupà cum se arata, ar fi foarte
prielnic sânatätii si ar însemna o mare economie de timp.
Se stie ca fiecare cuvânt pe care- I rostim micsoreazà într-o
oarecare másura plâmânii prin roadere si in felul acesta ne
gräbeste sfârsitul. Or, cum cuvintele nu sunt decât „nume ale
lucrurilor"
', „ar fi mult mai potrivit ca toti oamenii sã poarte
la ei lucrurile de care au nevoie pentru a se face întelesi*'
Aceastà náscocire ar fi fost cu sigurantà aplicatà spre a
usura viata si a ocroti sanâtatea supusilor, dacà femeile, in
intelegere cu oamenii de rând si cu cei neinvatati, nu ar fi amenintat ca se vor râscula in cazul când nu li se va mai da
voie sá vorbeascà pe limba lor asa cum au pomenit din mogi-
strâmosi; ceea ce aratà cât de inversunati dusmani ai invatà-
turi sunt oamenii de rând. Cu toate acestea, multi invatati gi intelepti se foloses de noua metoda de a se exprima cu ajutorul lucrurilor, metoda care are un singur neajuns, si anume acela ca atunci când cineva trebuie sã rezolve o ches-tiune foarte importantà si variatà in aspectele ei, e nevoit sã poarte in spate o legâtura mult prea mare, afar doar dacà isi poate ingàdui sà umble cu câtiva servitori dupà el. Nu o datà mi-a fost dat sã vad doi dintre aceti intelepti aproape striviti sub greutatea poverilor lor, de ziceai cà sunt niste boccegii de-ai nostri. Când se intâlneau pe strada, isi puneau jos povara, deschideau sacii si discutau ceasuri in sir; apoi
¡si vârau lucrusoarele la loc, se ajutau unul pe altul sã-si ia sacul în spinare si-si vedeau de drum.
Când e vorba însa de conversatii mai scurte, un om isi poate duce lucrurile de care are nevoie în buzunare sau sub brat; aces-tea ii sunt de ajuns, iar atunci când e la el acasà, se descurcà de minune. De aceea, încâperea unde îsi dau intâlnire cei ce se inde-letnicesc cu aceastà artà e ticsità cu fel de fel de lucruri asezate la îndemâna oricui, spre a înlesni atari convorbiri iscusite.
Nâscocirea mai are si un alt mare avantaj, si anume acela ca ea poate sluji ca limb universala', înteleasà de toate popoarele civilizate, ale caror bunuri si unelte sunt îndeobste aceleasi sau indeajuns de asemanatoare, astfel cà intrebuintarea lor poate fi inteleasã cu usurintã. in felul acesta, ambasadorii ar putea duce tratative cu monarhi sau cu ministri straini a caror limbà nu o cunosc.
Dau coroana!!! Va rog rapid!!!
