O poveste cu un vrajitor inv. Claudia Badiu Departe, într-un castel vechi, intr-o camera rece, deasupra unei mese rotunde, un vrajitor bătrân, citea dintr-o carte groasă. Elavea o mantie roasă, albastră, brodată cu stele arginti. El avea o mulțime de poțiuni magice puse in sticlute colorate: amestec de muşeţel, granule din semne de punctuație, fiertura de propoziții corecte, roud de pe papadie. Printre poţiuni magice colorate el avea într-o sticluta amestec de substantive, iar in alta esență de adjective. Bătrânul era foarte priceput. El era scriitor, cititor şi inventator. li plăceau mult literele, silabele, propozițiile. Ele il faceau să zâmbească. Deodată bătrănul işi ridică ochii din carte. S. spre măsuţa de lemn pe care îi erau aranjate instru - Voi face o poțiune magică, pentru a transforma această poveste intr-o poeziel spuse el. Brosc, te rog să mă ajuți! Brosc, asistenta vrajitorului apăru dintr-un colt. La tinea in gura bagheta magică. Brosc era o asistenta minunată, însă acum... vrajitorul îi ceru praf de alineat, iar ea, din greşeală i-a adus... amestec de substantive. Ce s-a întâmplat e uşor de imaginat. Peste amestecul de substantive vrajitorul a turnat praf de transformare. Ce credeţi că s-a întâmplat? Substantivele s-au transformat în alte părți de vorbire. Noile parti de vorbire nu sunt substantive, di țin locul unor substantive. Cum se numește noua parte de vorbire creată de vrajitor? ce amestecă tură de substantive sunt? și esență de adjective sunt?​