Salut!
A. Cine tot vorbeşte lucrul nu-i sporeşte. (pop.)
Pronumele relativ "cine", element subordonator, cumulează două funcții sintactice, și în subordonată și în regentă, dar prin prima formă nu o exprimă decât pe cea dintâi, deoarece nu poate avea simultan două forme cauzale: nominativ: Cine tot vorbește¹l lucru nu-i sporește ²l↔️ dativ: Cui ... lucru nu-i sporește.
B. Când se intercalează o subordonată ("când a văzut-o"), construcția cu care începe fraza ("moșneagul ") este prăsită și se continuă cu altă construcție:
Moşneagul¹l, când a văzut-o²l, i s-au umplut ochii de lăcrimi şi inima de bucurie. (Ion Creangă)➡️ Moșneagului, când a văzut-o i s-au umplut ochii de bucurie.
C. Nu ştiu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa
părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu
motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel
humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe
care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, şi la alte jocuri
şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima
de bucurie! (Ion Creangă)
Subiectul izolat ("eu") nu se păstrează. Gândirea pornită de la subiectul ("eu") se întrerupe și se continuă cu alt subiect "inima" : Dar eu (!) parcă-mi saltă inima de bucurie.
***În operele literare anacolutul nu reprezintă o greșeală de exprimare, ci marchează o trăsătură a oralității. Creangă s-a impus în literatura română prin originalitatea stilului său, oralitatea fiind o trăsătură definitorie.
________
Alte exemple la: Identifică anacolutul, corectează enunțurile și explică modul în care a luat naștere greșeala:
https://brainly.ro/tema/1489731
